Ergo Proxy

Un umar
O bucata de panza taiata
Pentru umerii tai
Si aruncata
Peste ei
Pentru a alunga noaptea
Eterna mea
Frica de ea
Imbratisand insa
Al tau intuneric
Si contopind argintul tau
Cu mercurul meu
Din venele
Inghetate de dorinte
Si asteptari incleiate
De ramurile a multor
Copaci desfrunziti
Si astfel ma invat
Sa tes si sa cos
O plapuma in care
Sa pasim atenti
Si sa plutim uitati
De toti
Caci prin ei
Ne pierdem
Si nu ne ragasim
Decat tot prin ei toti
Si nu ne este permis
Sa ne instrainam prea mult
Nu ne este permis
Sa ne iubim singuratatea
Si nu ne este permis
Sa predam ura copiilor
Caci bucati mii se aduna
Si rasuna
Reverberand ura
Asurzenia nefiind nici ea
Replica finala
Intru a impiedica
Pedeapsa capitala
Ce poate
Va urma