Mi-e cald atunci
Si mi-e bine prea
Dar imi amintesc ca
Cu toate ca pretinzi a fi
Mai brutal si mai crud
Ma menajezi cu acel
Al tau unic
Arc de foc
Imi surazi si eu
Nu stiu daca ma cred
Atunci cand incerc sa-mi
Patrund in ganduri
Ca sa te aflu acolo
Si esti
Si pleci imediat
Caci realitatea e
Zbuciumul nu al acestui
Arc
Ci al celui diametral
Opus
E garantat ca vei ramane
Doar atunci cand
Imi vei rapune dubiile
Strigandu-mi veninurile
Toate cate pot fi
Fara se le indulcesti
Cu otravuri pastelate
Desi e frumos
Stiu
E placut
Stiu
E comod
Stiu
Dar e durabil?
Dar e sincer?
Dar schelet are?
Dar tu esti?
Sau nu esti?
Ceea ce pari a fi
Cand lipsesti
Si mi-i dor in clipa
De dupa
De cealalta forma
A realitatii
Care ar fi putut
Fi
Daca as fi intins un alt
Arc
O alta coarda sa fi
Atins
Pe tine sa te fi strigat
Sa te fi atins
Metalul
S-ar fi topit?
Te-ai fi lasat
Abandonat
Mie?
Nu, nu stii
Nu esti sigur
Si vrei neindoielnica
Siguranta
Ca iti voi raspunde
Sau si mai mult:
Ca voi simti ceea
Ce ti-ar placea tie
Sa simt
Si stii tu oare?
Daca eu simt?
Imi vei zice
Vreo data
Ceva
Orice?
Neimpovarat de un alt
Arc
Indoielnic..
